Mărarul

In toate tradițiile populare ale lumii, există plante recunoscute

pentru puterile lor protectoare și folosite pentru alungarea duhurilor

rele, a pierderilor şi a ghinioanelor, dar mai ales împotriva bolilor.

Multe dintre aceste plante sunt mai greu de găsit, iar recoltarea

lor se face adesea în condiții foarte stricte, de anotimp, perioadă a

zilei, fază a lunii etc., ceea ce le face greu accesibile și, deci, cu atât

mai prețuite şi mai venerate. Dar mai există şi surate ale lor, la fel de

benefice sănătății, răsărind mititele și modeste prin toate curțile, sau

în buchețele delicate prin toate piețele. Ați ghicit? Sunt aromatele

frunze, nelipsite din bucătăria românească: mărarul și pătrunjelul.

lată și câteva dintre virtuțile lor terapeutice:

Mărarul este unul dintre veteranii alimentelor-medicament,

menționat ca remediu într-un papirus egiptean vechi de peste

4.000 de ani. In Europa centrală era cunoscut și folosit, insă, cu cel

puțin 7.000 de ani înainte, de unde a migrat înspre Sud, până în

Asia. Medicina tibetană (Unani) şi cea indiană (Ayurveda) utilizau

mărarul ca tonic digestiv, antiinfecțios şi antiinflamator, iar românii il

prețuiau pentru efectul său anti-mahmureală. În medicina populară

românească, se foloseau sucul proaspăt sau decoctul obținut din

tulpinile de mărar, contra bolilor de inimă, a tusei, dar şi pentru

diverse „boli femeieşti" ori pentru „boli de pântece".