Terapia prin somn

Indiferent dacă suntem copii, tineri sau vârstnici, cu toții avem

nevoie de somn. Somnul are o valoare de protecție, de regenerare

emoțională şi fizică, de refacere a echilibrelor fiziologice supuse la

grea încercare pe parcursul unei zile de activitate.

Intr-o viață de om, durata şi calitatea somnului se schimbă. 

Nou-născuții, al căror ritm circadian (mai precis, activitatea biologică și

comportamentul pe o perioadă de 24 de ore, legate de ciclul lumină-

Intuneric) nu s-a format incă, dorm in medie 18 ore pe zi. Odată cu

formarea și consolidarea rutinelor şi alcătuirea ritmului circadian,

nou-născuții incep să aibă perioade de trezire care alternează cu

perioade lungi de somn, de circa 14-15 ore pe zi. 

Copiii mici işi reduc perioada de somn la circa 12 ore.  Adolescentii au nevoie de 9-10 ore de somn. Apoi, adulții au nevoie de cam 8-10 ore de somn.

  Adulții vårstnici de peste 65 de ani au timpul de trezire mai devreme cu circa

o oră și jumătate și timpul de culcare mai devreme cu cel puțin o oră.

Cauza acestor modificări nu se cunoaşte. Medicii ne spun că in timpul

unei nopți dormim in mai multe etape și că un adult normal trebuie

să doarmă opt-nouă ore, fără întrerupere, intr-o noapte. Mai exact, ar

fi de dorit să ne odihnim intre orele 22,00 şi 6,00 dimineața.

 De ce să ne culcăm la 22:00? 

Fiindcă somnul dinainte de miezul nopțil pare a fi cel mai odihnitor, potrivit specialiştilor psihiatri.Există două etape de somn, cea NON-REM şi cea REM (Rapid Eye Movement = mişcare rapidă a ochilor). Prima etapă este caracterizată de un somn profund, fără mişcări oculare, având o durată de 50-60 de minute, a doua etapă - REM - este caracterizată de mişcări rapide ale globilor ocularí și ține în jur de 30 de minute. Somnul NON-REM şi REM se repetă alternativ până dimineața, de câteva ori pe noapte. Nu se cunoaşte cu exactitate de ce alternează aceste faze ale somnului. Proporția de somn NON-REM este de 75-80%, iar somnul REM ocupå cam 20-25% din totalul somnului dintr-o noapte.  NON-REM şi REM, ultima este cea a somnului REM, in care apar mişcări rapide ale ochilor sub pleoapele inchise şi se nasc visele. In acel moment, creierul este la fel de activ ca atunci când

suntem in stare de veghe. In stare de somn, starea de conştiență este

înlocuită cu o stare de inconştiență. Procesul este reversibil, adică

prin stimulare senzorială revenim la starea de veghe şi de conştiență.

Avem nevoie de toate cele cinci stadii ale somnului, deoarece fiecare

are importanța sa pentru creier. 

Stadiul 1 este un somn uşor din care

ne putem trezi repede. Este stadiul care marchează, de asemenea,

pierderea conştiinței de sine şi a majorității legăturilor senzoriale cu

lumea fizică.

 Stadiul 2 este de pierdere aproape totală a tonusului muscular (paralizia din timpul somnului sau atonia REM), astfel încât

corpul fizic să nu se mişte în funcție de visele pe care urmează să le

avem. Aproximativ jumătate din somn o petrecem în stadiul 2, un

somn uşor şi fără vise. Specialiştii avertizează că nu este normal så avem numai un somn färă vise. Cercetările privind neuropsihologia somnului au evidențiat că somnul REM cu visuri este absolut necesar pentru om (şi pentru unele animale). Potrivit psihologilor de la Centrul de Explorarea Viselor (www.explorareaviselor.ro): ,Prin aplicarea metodei privării de somn s-a constatat că întreruperea visårii pe parcursul mai multor nopți are efecte destabilizatoare asupra organismului și minții. Mai mult, in următoarele nopți, în care individului i s-a permis visarea, s-a constatat că perioada in care visează creşte direct proporțional cu durata privării de somn. S-a postulat, astfel, că declanşarea normală a stării de somn cu vis (REM) implică acumularea la un nivel critic in timpul somnului a unor substanțe, a unor metaboliți, care trebuie să fie consumați de către procesele specifice care au loc în timpul somnului REM. Pe scurt spus, visele din timpul etapei REM au rol benefic asupra organismului și psihicului uman şi animal (animalele visează și ele) şi deci somnul şi visele ne fac bine tuturor. Stadiul 3 de somn presupune inceputul unui somn adânc, cunoscut și sub numele de somn cu unde slabe. Este mai greu să te trezeşti din somn adânc, dar dacă eşti trezit, te vei simți adormit şi confuz pentru câteva minute. Dar şi acesta este un stadiu al somnului lipsit de vise.